ADHD sau depresie? Principalele diferențe

ADHD vs depresie
  • Published: 10 oct. 2025

ADHD (Tulburarea de deficit de atenție/ hiperactivitate) și depresia, deși au câteva simptome comune, sunt două tulburări de sănătate mintală diferite 1,2. Printre acestea se numără dificultatea de concentrare și gestionarea emoțiilor1. Având în vedere aceste suprapuneri, cele două tulburări pot fi uneori confundate, ceea ce face ca diagnosticul să fie mai dificil1. Unele persoane pot avea ambele afecțiuni, o situație cunoscută în limbaj medical sub denumirea de „comorbiditate”2. Pentru a pune un diagnostic corect și pentru a facilita accesul la tratamentul potrivit cât mai repede posibil, este important să înțelegem ADHD și depresia, precum și diferențele dintre cele două tulburări1.

Simptome: principalele diferențe

ADHD este o tulburare de neurodezvoltare care se manifestă în copilărie3. Pentru un diagnostic de ADHD, simptomele trebuie să apară înainte de vârsta de 12 ani. În unele cazuri, acestea pot persista până la vârsta adultă3. Principalele simptome ale ADHD sunt neatenția și/ sau hiperactivitatea și impulsivitatea3.

Depresia este o tulburare de dispoziție care poate apărea la orice vârstă, dar mai frecvent la vârsta adultă tânără4. Depresia implică tristețe persistentă, pierderea interesului, sentimente de vinovăție sau inutilitate și, uneori, gânduri suicidare și alte simptome5.

Depresia poate avea mai multe simptome cognitive comune cu ADHD, inclusiv neatenția, lipsa concentrării și memoria pe termen scurt6, precum și pierderea motivației și dificultatea de a gestiona emoțiile1,6. Cu toate acestea, același simptom poate avea cauze și procese diferite în cele două tulburări1. De exemplu, scăderea concentrării în depresie este asociată cu lipsa de interes sau cu gânduri negative7. În cazul ADHD, aceasta este cauzată, în general, de o capacitate redusă de a se concentra pe o singură sarcină, fiind legată și de posibile diferențe în structura creierului1,3.

Comorbiditatea și legătura dintre depresie și ADHD

În general, adulții tineri cu un diagnostic de ADHD au de până la trei ori mai multe șanse de a dezvolta depresie mai târziu1. Aceasta ridică, în mod natural, întrebarea: poate ADHD să cauzeze depresie? Deși ADHD nu este cauza directă a depresiei, poate crește riscul de a o dezvolta, din cauza unor probleme asociate cu ADHD, cum ar fi stima de sine scăzută și dificultatea de a controla emoțiile1. De asemenea, ADHD poate împărtăși anumite mecanisme genetice cu tulburările depresive8.

Din aceste motive, tratamentul pentru ADHD ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, incluzând psihoterapia sau psihoeducația, atât la copii, cât și la adulți1,3. Acest lucru este valabil chiar și în cazul în care depresia a fost deja diagnosticată, deoarece poate reduce riscul de rezistență la medicamente, care este mai frecvent la persoanele care au primit ambele diagnostice9.

Tulburarea bipolară vs ADHD

ADHD are în comun unele caracteristici cu tulburarea bipolară, cunoscută anterior sub numele de depresie maniacală10. Tulburarea bipolară, și o formă mai ușoară numită tulburare ciclotimică, sunt tulburări de dispoziție, dar sunt mai puțin frecvente decât depresia unipolară5,10. Simptomele comune atât ADHD, cât și tulburării bipolare includ distragerea, lipsa concentrării, impulsivitatea, hiperactivitatea și dificultatea de a controla emoțiile11. În cazul ADHD, distragerea și/sau impulsivitatea apar în copilărie, în timp ce în tulburarea bipolară acestea apar mai târziu, în general, în cicluri și asociate cu schimbările de dispoziție12.

Este, totuși, esențial să se diferențieze simptomele și să se pună un diagnostic corect, deoarece tratamentul pentru fiecare tulburare diferă considerabil10,12.

Unii pacienți pot avea ambele tulburări10. Este important ca aceste cazuri să fie diagnosticate corect pentru a evita administrarea de medicamente care ar putea agrava simptomele bipolare10 și, în general, pentru optimizarea tratamentelor farmacologice și non-farmacologice12.

Dacă simptomele afectează viața de zi cu zi, este important să se ceară sfatul unui specialist în sănătate mintală, mai ales dacă sunt implicați copii sau adolescenți1. Un diagnostic precoce, în special al ADHD, poate face o diferență considerabilă în starea de bine a unei persoane și poate reduce riscul de a dezvolta alte tulburări, cum ar fi depresia, tulburarea bipolară, anxietatea, abuzul de substanțe și tulburările de personalitate13.

 

Referințe:

  1. Attention Deficit Disorder Association (ADDA), “ADHD and Depression: Exploring the Connection”, 28 November 2022
  2. Lundervold A. J., Hinshaw S. P., Sørensen L. et al. ”Co-occurring symptoms of attention deficit hyperactivity disorder (ADHD) in a population-based sample of adolescents screened for depression”. BMC Psychiatry 16, 46 (2016). https://doi.org/10.1186/s12888-016-0739-3
  3. National Institute of Mental Health (NIMH – NIH, USA), “Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder: What You Need to Know”, revised 2024 
  1. Klein DN, Glenn CR, Kosty DB, Seeley JR, Rohde P, Lewinsohn P. M., “Predictors of first lifetime onset of major depressive disorder in young adulthood”, J Abnorm Psychol. 2013 Feb;122(1):1-6. doi: 10.1037/a0029567. Epub 2012 Aug 13. PMID: 22889243; PMCID: PMC3570686.
  2. World Health Organization (WHO), “Depressive disorder (depression)”, 29 August 2025
  3. Mayer J. S., Bernhard A., Fann N., Boxhoorn S., Hartman C. A., Reif A., Freitag C. M., “Cognitive mechanisms underlying depressive disorders in ADHD: A systematic review”. Neurosci Biobehav Rev. 2021 Feb;121:307-345. doi: 10.1016/j.neubiorev.2020.12.018. Epub 2021 Jan 7. PMID: 33359622.
  4. Keller A. S., Leikauf J. E., Holt-Gosselin B. et al. “Paying attention to attention in depression”. Transl Psychiatry 9, 279 (2019). https://doi.org/10.1038/s41398-019-0616-1
  5. Powell V., Martin J., Thapar A. et al., “Investigating regions of shared genetic variation in attention deficit/hyperactivity disorder and major depressive disorder: a GWAS meta-analysis”. Sci Rep 11, 7353 (2021). https://doi.org/10.1038/s41598-021-86802-1
  6. Chen M. H., Pan T. L., Hsu J. W., Huang K. L., Su T. P., Li C. T., Lin W. C., Tsai S. J., Chang W. H., Chen T. J., Bai Y. M., “Attention-deficit hyperactivity disorder comorbidity and antidepressant resistance among patients with major depression: A nationwide longitudinal study”. Eur Neuropsychopharmacol. 2016 Nov;26(11):1760-1767. doi: 10.1016/j.euroneuro.2016.09.369. Epub 2016 Sep 22. PMID: 27667705.
  7. Schiweck C., Arteaga-Henriquez G., Aichholzer M., Edwin Thanarajah S., Vargas-Cáceres S., Matura S., Grimm O., Haavik J., Kittel-Schneider S., Ramos-Quiroga J. A., Faraone S. V., Reif A., “Comorbidity of ADHD and adult bipolar disorder: A systematic review and meta-analysis”. Neurosci Biobehav Rev. 2021 May;124:100-123. doi: 10.1016/j.neubiorev.2021.01.017. Epub 2021 Jan 27. PMID: 33515607.
  8. Jain A., Mitra P. “Bipolar Disorder”. [Updated 2023 Feb 20]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK558998/
  9. Michigan Medicine, University of Michigan, “Is it ADHD? Or Bipolar? Could It Be Both? What. Is. Going. On.”, 27 April 2023, appeared originally in: Stiel C., Mental
  10. Mayer J. S., Bernhard A., Fann N., Boxhoorn, Hartman C. A., Reif A., Freitag C. M., “Cognitive mechanisms underlying depressive disorders in ADHD: A systematic review”. Neurosci Biobehav Rev. 2021 Feb;121:307-345. doi: 10.1016/j.neubiorev.2020.12.018. Epub 2021 Jan 7. PMID: 33359622.