Ginecologie

Header Ginecologie2

Igiena intimă feminină

Unul dintre cele mai comune motive pentru a vizita un ginecolog este disconfortul vaginal cauzat de inflamația vulvovaginală.

Flora bacteriana fiziologică a vaginului formează un ecosistem care se modifică în funcție de vârsta unei femei, statusul ei hormonal, activitatea sexuală, procedurile vaginale folosite, medicamentele folosite și expunerea la substanțe externe cu care intră în contact mucoasa zonelor intime.

 

Protecția împotriva infecțiilor

Flora vaginală normală, pH-ul vaginal acid și scurgerile vaginale sunt componente ale mecanismelor de apărare înnăscute, care protejează împotriva infecțiilor vulvo-vaginale. Bacteriile rezidente ajută la menținerea pH-ului acid și concurează cu agenții patogeni exogeni pentru a adera la mucoasa vaginală.1 Importanța acidului lactic vaginal trebuie subliniată, deoarece se corelează cu sănătatea vaginală, inhibă dezvoltarea bacteriilor asociate cu vaginoza bacteriană și, probabil, joacă un rol în apărarea imună locală.1

 

Infecții vulvo-vaginale

Mulți factori, cum ar fi deficit imunitar, modificări hormonale, stresul, utilizarea unui duș sau săpun vaginal pentru curățarea vaginului, pot dezechilibra flora normală și pot provoca infecții.1

Vulva este susceptibilă de dermatită și alte afecțiuni dermatologice, în special atunci când funcția de barieră a pielii este compromisă de factori care constituie mediul vulvar normal, și anume, umiditate (urină, scurgeri vaginale), enzime (materii fecale), frecare și căldură.1

Semnele și simptomele tulburărilor vulvo-vaginale sunt frecvente (de exemplu prurit, durere și disconfort, modificări ale culorii și texturii pielii) și pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții.1 O analiză extinsă a confirmat că microbiota vaginală moleculară dominată de Lactobacilli corespunde unui mic mediu vaginal sănătos și că vaginoza bacteriană ar trebui descrisă ca o disbioză polibacteriană (dezechilibru microbian) în cazul în care cantitatea de Lactobacillus scade și diversitatea și încărcarea bacteriană a altor bacterii anaerobe crește. Disbioza a fost în mod constant asociată cu un risc crescut de virus al imunodeficienței umane (HIV), virusul papiloma uman (HPV), virusul herpes simplex tip 2 (HSV-2) și infecția cu Trichomonas vaginalis.1

 

Referinte

1 - Chen Y, Bruning E, Rubino J, Eder SE. Role of female intimate hygiene in vulvovaginal health: global hygiene practices and product usage. Women’s Health 2017;13(3): 58-67.

  1. Vulvovaginite micotice

    Afecțiunile vulvovaginale cauzate de ciuperci reprezintă în prezent aproximativ 30-35% din infecțiile vaginale și constituie una dintre cele mai frecvente cauze ale consultării medicului specialist (obstetrician-ginecolog).

  2. Vulvovaginite neinfecţioase

    Vulvovaginitele de natură neinfecțioasă constituie cel puțin 40% dintre patologiile comune ale tractului genital inferior. Cauzele care pot determina acest tip de inflamații sunt multe, adesea necunoscute și aproape niciodată diagnosticate.

  3. Cistita

    Cistita este o inflamaţie a peretelui vezicii urinare adesea cauzată de o infecţie care afectează tractul urinar.

  4. Infecţiile urogenitale

    Bolile urogenitale pot avea bază infecțioasă sau neinfecțioasă (alergică). Principalii responsabili de infecțiile vaginale sunt bacteriile (chlamydia, gonococ), protozoarele (trichomonas), fungii (candida) și virusurile (herpes, HIV).

  5. Infecţii urogenitale bacteriene

    Infecţiile vulvovaginale afectează în special mucoasa vaginală şi, în al doilea rând, vulva. Acestea constituie motivul cel mai frecvent de consult de specialitate pentru o femeie. Infecţiile vulvovaginale nu trebuie niciodată subestimate: dacă sunt neglijate, acestea pot da naştere unor probleme serioase pentru sănătatea femeii.

  6. Igiena intimă

    O igienă intimă adecvată nu doar conferă un sentiment de prospețime, dar, mai ales, ajută la prevenirea micilor tulburări care afectează aparatul genital feminin. Prin igienă se înțeleg toate acele demersuri utile menținerii în stare bună de sănătate a organelor genitale. Îngrijirea personală reprezintă, deci, un prim pas important pentru o prevenție corectă.