Sănătate mintală

Povara afecțiunilor sănătății mintale este în creștere la nivel global, iar depresia majoră, tulburarea de dispoziție bipolară și schizofrenia se numără printre cele 10 cauze principale ale dizabilității la nivel mondial. Tulburările psihice continuă să impună comunității o povară socială și economică enormă, ducând la mortalitate prematură, și afectând funcționarea și calitatea vieții atât a pacienților, cât și a familiilor acestora.

Numai în Europa, anual, aproape 40% din populație este diagnosticată sau raportează o afecțiune a sănătății mintale. Prin urmare, suportul medical în domeniul sănătății mintale este o prioritate care necesită un angajament deplin al mai multor părți interesate.¹

Angelini Pharma, în ultimii 50 de ani, a câștigat recunoașterea internațională pentru eforturile sale substanțiale de îmbunătățire a gestionării pacienților cu afecțiuni ale sănătății mintale și de combatere a stigmatului sănătății mintale. Compania a jucat un rol de pionierat în dezvoltarea antidepresivelor și stabilizatorilor de dispoziție și a acceptat acum provocarea de a sprijini proiectarea de noi paradigme în îngrijirea pacienților, de la tratamente inovatoare la angajamentul față de societate. Într-adevăr, sănătatea mintală rămâne o zonă neglijată, iar Angelini Pharma dorește să contribuie la schimbarea acestui fapt, nu numai prin cercetarea și dezvoltarea medicamentelor, ci și prin sprijinirea unor proiecte de înaltă calitate, cum ar fi HEADWAY. Acest proiect, realizat la sfârșitul anului 2017 în colaborare cu Casa Europeană Ambrosetti, își propune să elaboreze un nou parcurs pentru sănătatea mintală, care să ofere o imagine de ansamblu globală asupra contextului sănătății mintale din Europa, concentrându-se atât pe dimensiunea socială, cât și pe cea economică.

Obiectivul final este de a avansa paradigma de astăzi a gestionării și tratamentului bolilor mintale, astfel încât sistemele sociale și de sănătate din fiecare țară să poată garanta căi și asistență adecvate și eficiente și, în același timp, să promoveze o mai bună calitate a vieții pacienților și să încurajeze incluziunea socială legitimă.

Cea mai bună modalitate de a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu tulburări de sănătate mintală și de a combate stigmatizarea este furnizarea de informații corecte. În acest scop, Angelini Pharma a lansat www.HarmoniaMentis.ro, un nou site, un hub digital axat pe sănătatea mintală.

^Referințe:

^{1. (Wittchen, H.U., et al. (2011) The size and burden of mental disorders and other disorders of the brain in Europe 2010. European Neuropsychopharmacology: The Journal of the European College of Neuropsychopharmacology, 21, 655–679.)}

Sănătatea mintală - date cheie

Tulburările psihice sunt în creștere în Europa
Depresia

Tulburările psihice sunt în creștere în Europa

Tulburările psihice sunt provocarea de bază a sănătății secolului 21

Tulburările psihice¹

Prevalența tulburărilor de sănătate mintală în UE a crescut de la 14,9 la 16,0 cazuri la 1.000 de locuitori.

Se estimează că aproximativ 179 de milioane de europeni trăiesc cu afecțiuni ale creierului.
Cel puțin 1 din 3 persoane, de toate vârstele, va suferi de o tulburare a creierului pe parcursul vieții.
Distribuție
Schimbările în prevalența tulburărilor mintale au fost eterogene în întreaga Europă, în funcție de:
- infrastructura de sănătate mintală deja existentă,
- disponibilitatea serviciilor de sănătate mintală,
- eficacitatea răspunsurilor guvernamentale și a măsurilor de sprijin economic.
În ciuda diferențelor teritoriale, tulburările de sănătate mintală au înregistrat o creștere rapidă în toată Europa.
Impactul asupra persoanelor afectate și asupra societății¹

Marginalizarea economică a persoanelor cu afecțiuni de sănătate mintală duce adesea la instabilitate financiară, creșterea dependenței de programele de asistență socială și reducerea calității vieții.

Lipsa unui loc de muncă semnificativ poate avea un impact negativ asupra stimei de sine și a incluziunii sociale.

Consecințele suferirii unei afecțiuni de sănătate mintală se extind și asupra altor domenii ale vieții, inclusiv locuința, educația și stabilitatea familiei.

Cele mai frecvente tipuri de tulburări psihice⁴

În perioada 2019-2021, prevalența unor afecțiuni de sănătate mintală în Europa a crescut:

depresie +14%,
anxietate +20%,
tulburare de conduită +1%.

Această creștere poate fi atribuită parțial pandemiei de COVID-19.

Diferențele dintre sexe^1,4
- Tulburările mintale și de comportament reprezintă 4,5% din decesele în rândul femeilor.
- Bărbații sunt afectați într-o măsură mai mică, cu o rată de 2,8%.Distribuția pe vârste^2,3,4
- Copiii, adolescenții și grupurile vulnerabile reprezintă categoriile de persoane în care nivelurile deja precare de sănătate mintală au devenit mai acute în ultimii patru ani.
- Ratele de prevalență ale tulburărilor de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților (<15 ani) au crescut de la 8,6 la 10,1 cazuri la 1.000 de locuitori.
- Tulburările mintale sunt mai frecvente ca cauză de deces la persoanele în vârstă de ≥65 de ani, comparativ cu grupele de vârstă mai tinere.

Referinţe

EU contribution to the World Mental Health Surveys Initiative (EU-WMH). The burden of mental disorders in the European Union.
Health & Consumer Protection Directorate-General. The state of mental health in the European Union. European Commission, 2004. Available online
World Health Organization. Mental health and older adults. Available online
Wittchen HU, Jacobi F, Rehm J, Gustavsson A, Svensson M, Jönsson B, et al. The size and burden of mental disorders and other disorders of the brain in Europe 2010. Eur Neuropsychopharmacol 2011;21(9):655-679.

mergi sus

Depresia

Definiție²
- Depresia (tulburare depresivă majoră) este o tulburare de dispoziție comună, dar gravă.
- Provoacă simptome severe care afectează modul în care o persoană se simte, gândește și se ocupă de activitățile zilnice, cum ar fi somnul, mâncarea sau munca.
Epidemiologia în Europa
- Depresia este cel mai important factor care contribuie la povara bolilor mintale din Europa, atât în ceea ce privește anii de viață pierduți din cauza mortalității premature, cât și anii de viață pierduți din cauza vieții cu handicap.³
- Depresia este mai răspândită în rândul femeilor și al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40-59^1,3
Factori de risc
- Nu se cunoaște cauza specifică a tulburării depresive majore.
- Tulburarea depresivă majoră pare a fi un grup multifactorial și eterogen de tulburări care implică factori genetici și de mediu.¹

Semne și simptome¹

Majoritatea pacienților cu tulburare depresivă majoră prezintă un aspect normal.
La pacienții cu simptome mai severe, poate fi observată o scădere a îngrijirii și igienei, precum și o schimbare a greutății.
Printre criteriile pentru diagnosticarea unei tulburări depresive majore, cel puțin 5 din cele 9 simptome enumerate în Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburărilor Mintale Ediția a V-a (DSM-5) trebuie să fi fost prezente în aceeași perioadă de 2 săptămâni (și cel puțin una dintre simptome este fie starea de spirit deprimată, fie pierderea interesului sau a plăcerii)

Principalele semne și simptome ale depresiei majore

Stare depresivă
Diminuarea interesului sau pierderea plăcerii în aproape toate activitățile (anhedonia)
Tulburări de somn (insomnie sau hipersomnie)

Oboseală sau pierderea energiei
Agitație sau întârziere psihomotorie
Sentimente de lipsă de valoare
Capacitate diminuată de gândire sau concentrare, indecizie
Schimbări semnificative de greutate sau tulburări ale apetitului
Gânduri recurente de moarte, idei suicidare recurente fără un plan specific sau o încercare de sinucidere sau un plan specific de sinucidere

Diagnostic
- Testele de screening pentru depresie pot fi valoroase, cel mai utilizat fiind Chestionarul pentru sănătatea pacientului⁹¹.
  - Rezultatele obținute în urma utilizării oricărui screening al depresiei sau a unor scale de evaluare nu diagnostichează depresia și pot fi imperfecte în orice populație, în special la pacienții vârstnici.
- Depresia este un diagnostic clinic, bazat pe istoric și constatări fizice.
  - Nu sunt disponibile teste de laborator de diagnostic pentru diagnosticarea tulburării depresive majore, dar studii de laborator concentrate pot fi utile pentru a exclude potențialele afecțiuni medicale care se pot prezenta ca tulburare depresivă majoră.¹
- Neuroimagistica poate ajuta la clarificarea naturii bolii neurologice care poate produce simptome psihiatrice.¹
Management
- În toate populațiile de pacienți, combinația de medicamente și psihoterapie oferă în general cel mai rapid și mai susținut răspuns.¹
- 70-80% dintre persoanele cu tulburare depresivă majoră pot realiza o reducere semnificativă a simptomelor cu un tratament adecvat.¹